Timp de patru zile, în perioada 9-12 mai 2018, Timișoara și-a luat foarte în serios rolul de capitală a SF-ului românesc, devenind, pentru două zile, și capitală europeană a ficțiunii speculative. În cele patru zile, membrii clubului Helion au fost puși la grea încercare, fiind implicați într-o suită de acțiuni complexe, însă s-au achitat excelent de sarcinile lor și de rolul de gazde, la final rămânând cu satisfacția celei mai bune Conferințe Internaționale Helion de până acum și cu bucuria multor lucruri noi aflate la foarte cuprinzătoarea Sesiune Helion din acest an.

Înainte de aceste evenimente au avut loc, miercuri, 9 mai, două lansări de carte. Prima a fost la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”, unde au ieșit la rampă autori Tritonic academici, adică Bianca Drămnescu, cu volumul Raționalitate și limbaj politic, și Maria-Alexandra Pantea (venită special de la Arad) cu Relatări din Primul Război Mondial prezentate în presa ecleziastică din Banat, plus volumul sussemnatului Cartea interviurilor SF. A fost un bun prilej ca un subiect oarecum sensibil, adică literatura SF, să fie afișat în cadru universitar. Prezentările au fost făcute de specialiști, adică Robert D. Reisz, decanul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științele Comunicării, și de Marcel Tolcea, cel mai important specialist român în interviuri.

A urmat lansarea de la librăria La două bufnițe, cu un public diferit, dar la fel de numeros. Un public diferit, deoarece aici au fost prezentate cărțile de ficțiune, adică noile volume Amor fără alcool, de Ciprian-Ionuț Baciu, Sfârșitul inocenței, de Cristian Vicol, dar și, în premieră la Timișoara, Imperiul de sticlă, semnat de Cătălina Fometici, și volumul cu două prime coperte, reunind Ciudatul caz al umbrelor, de Daniel Timariu, și Când penele roșii vor plânge, de Lucian-Dragoș Bogdan. Nu putea lipsi, desigur, Cartea interviurilor SF! Pe lângă autori, cărțile au fost prezentate de poetul Eugen Bunaru, care este și un foarte inspirat autor de interviuri, precum și de Alexandru Maniu.

Joi, 10 mai, a început Conferința Internațională Helion, ediția a IV-a, cu tema Frontiers of the Possible: Borders end Openings in Speculative Fiction, organizată împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara, cu sprijinul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. În istorica sală Orizont a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, cercetători europeni din sfera ficțiunii speculative și-au prezentat, în engleză, ideile, ipotezele și nedumeririle într-o atmosferă elevată, însă caldă, prietenească. Marius Crișan, coordonatorul principal, și-a luat rolul în serios și l-a invitat să conferențieze pe profesorul William Hughes, de la Bath Spa University (UK). Au urmat Dana Percec, Universitatea de Vest din Timișoara, Peter Seyferth, University of Hagen (Germany), și Magda Gabrias, Lublin University (Poland). Vineri, 11 mai, cu puțin timp înainte de ora fixată, și-a intrat în rol Karoly Pinter, de la Catholic University Budapest (Hungary), urmat de Constantina Raveca Buleu, de la Institutul „Sextil Pușcariu” Cluj-Napoca al Academiei Române, de Emanuela Ilie, de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iași, Mariano Martin Rodriguez, Universidad Autònoma de Madrid, și Stefan Borbély, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Conferința a fost închisă cu prezentarea lui Marius-Mircea Crișan, de la Universitatea de Vest din Timișoara.

A urmat o foarte densă Sesiune Helion, care a debutat vineri după-amiază cu prezentarea noului număr din revista Biblioteca Nova. Imediat după a început prezentarea comunicărilor pe tema Metamorfoze și structuri narative în SF, avându-i în prim plan pe Ciprian-Ionuț Baciu, Daniel Botgros, Darius Luca Hupov, Cornel Secu și George Ceaușu. Seara a fost completată cu vernisajul expoziției de bandă desenată avându-l ca autor pe Victor Drujiniu și s-a încheiat cu concertul de jazz susținut de Liviu Butoi Band.

Ziua de sâmbătă a debutat cu Legofantasia, concurs pentru copii organizat de Simona Hupov. A urmat secțiunea a doua a Sesiunii Helion, cu tema Societățile totalitare în SF-ul contemporan, cu dense și bine documentate comunicări susținute de Marius Gordan, Mircea Boboc, Cristian Koncz, Cristian Vicol, Alexandru Maniu și Florin Giurcă. Un punct deosebit în program l-a reprezentat conferința cu titlul Clonare și metamorfoză, susținută de Mircea Opriță, un demers istorico-investigativ, cu exemple din literatura de gen românească. Importante au fost, sâmbătă la prânz, prezentările volumelor nou apărute, adică Amor fără alcool, de Ciprian-Ionuț Baciu, Sfârșitul inocenței, de Cristian Vicol, Imperiul de sticlă, semnat Cătălina Fometici, și volumul Ciudatul caz al umbrelor, de Daniel Timariu, și Când penele roșii vor plânge, de Lucian-Dragoș Bogdan. Florin Giurcă și-a prezentat și el volumele de proză și i s-a înmânat diploma pentru premiul obținut la Concursul național de proză scurtă SF Helion 2017. Cele patru zile de activități au însemnat un efort organizatoric intens, în care s-au implicat multe persoane, sub coordonarea excelentului manager cultural care este Cornel Secu. La orizont este însă RomCon Reșița.