Yeom-lyeokÎn 2007 am văzut Gwoemul (Monstrul), în regia lui Joon-ho Bong, primul film sud-coreean care mi-a plăcut cu adevărat. Peste ani același regizor avea să mă încânte cu Snowpiercer (2013 – Expresul zăpezii) și, anul trecut, cu Okja, un film aparent pentru copii. Între timp alți și alți regizori au adus în prim plan școala de film coreeană, câștigând fani și aprecieri. Anul acesta am putut viziona pe Netflix un nou film sud-corean, unul de cu totul și cu totul alt gen.

Studiourile americane Marvel și DC Comics au răspândit în lume moda supereroilor. Nu că aceștia ar fi lipsit înainte. Superman este un personaj clasic al culturii pop, iar restul, de la Capitan America, X-Man și alții, au prins contur prima dată în revistele de benzi desenate și abia de curând au devenit surse importante de venit pentru industria de profil. Dacă este să ne uităm în trecut, supereroi au existat, cred că pot spune fără exagerare, de când primii oameni s-au pus pe povestit. Ei se numeau, în genere, Făt Frumos, dar și Harap Alb sau Prâslea cel Voinic. Așadar nimic nou sub soare, poate doar abordarea să difere.

Dacă la început supereroii americani, cei principali, vin dotați cu măști (pentru a-i proteja pe cei iubiți, ni se spune) și, pe lângă puterile neobișnuite, au și un ascuțit simț al patriotismului și civismului, ulterior lucrurile s-au mai nuanțat, Marvel delectându-ne cu supereroi impulsivi, mai ușor de acceptat și deci mai umani. Mă refer aici la Jessica Jones, Luke Cage, The Punisher și alții de teapa lor. Totuși, cu toate acestea, filmele și serialele cu supereroi au rămas mult timp o afacere americană. Cu unele excepții.

Yeom-lyeok (2018), ce se poate vedea la noi pe Netflix sub numele Telechinezie, este unul din aceste filme cu supereroi neamerican. Regizat de Sang-ho Yeon (cunoscut pentru Busanhaeng – Trenul din Busan, 2016, un film cu zombi original), reușește să creeze atmosfera propice apariției unui supererou. Ca multe filme asiatice și acesta combină dramatismul cu elemente de comic de situație. La distanță de doar câteva minute are loc un asasinat, o intoxicare și o situație de un comic absurd. De altfel întreg filmul este format dintr-o succesiune rapidă de schimbări de situație. Totul culminând cu un atac de tipul „jadarmeriei române”, sau, mai direct spus, poliția atacă cetățeni onești mânați de la spate de mafioți.

Eroul principal este un tată ratat, ce și-a părăsit brusc soția și fiica, când aceasta avea doar câțiva ani. Într-o plimbare pe muntele din apropiere, Seok-heon (Seung-ryong Ryu) va fi expus unei substanțe prelinse dintr-un asteroid ce-i va conferi proprietăți extraordinare. Va putea mișca lucruri, va putea zbura și multe altele. Precum supereroul italian Enzo Ceccotti din Lo chiamavano Jeeg Robot nici pe Seok-heon nu-l vor încerca pasiuni patriotarde sau de salvare a umanității. Primul lui gând va fi la bani, să-și rotunjească veniturile, fără a-și schimba stilul de viață. Dorințe simple, semn că superputerile nu te fac mai înțelept.

Totuși, pentru că este o poveste cu eroi, aproape imediat apare o problemă de dragoste, în care superputerile fac diferența. Fiica părăsită în copilărie Roo-mi (Eun-kyung Shim, o regăsim și în Trenul spre Butan) îl anunță de asasinarea mamei ei și îi acceptă ajutorul. Relația dintre tată și fiică nu este una simplă și constituie miezul filmului. Aș putea spune că puterea supranaturală a tatălui, de care cei din jur ajung să nu se mai mire, este doar o mijloc de a construi o poveste mai complexă.

Sang-ho Yeon se folosește în Yeom-lyeok de faima supereroilor americani pentru a spune povestea unui tată ratat, cu o viață searbădă, împărțită între serviciu și apartamentul minuscul, și a fiicei sale, o femeie puternică, respectată de comunitatea locală și chiar de mafia imobiliară. Tatăl cu adevărat are nevoie de o superputere pentru a reuși să o impresioneze pe tânăra femeie, la fel cum ea, este nevoită să uite de toate prejudecățile în care a trăit, pentru ca în final să-l accepte așa cum e, să-i accepte, cu simplitate, dovezile de iubire. Un film plăcut, de vară, nu foarte original, dar diferit de supereroii americani.