Lumea SF&F, ca fenomen cultural, a cucerit, de-a lungul timpului, toate formele prin care a putut să se exprime. A venit din beletristică, s-a completat cu exprimarea grafică, a intrat în teatru și a penetrat, rând pe rând, toate mediile de manifestare culturală apărute: pelicula cinematografică, radioul, televiziunea și, mai nou, „artele” erei digitale: jocurile video, lumea realității virtuale și canalele media online. Dezvoltarea explozivă din aceste domenii se datorează costului infim de accesare în aceste media și modului ubicuu de distribuție, la nivel mondial. Dintre aceste nișe, apărute precum ciupercile după ploaie (o ploaie fecundă, după cum se poate vedea), voi aborda fenomenul podcastului.

Podcastul, care nu a reușit încă să pătrundă în limba româna ca neologism, deși, după cunoștința mea, nu are o corespondență lingvistică neaoșă, decât cel mult o forțare de genul „nas ștergălău”. Dacă se dorește o definiție, podcastul este, conform Cambridge English Dictionary „a radio programme that is stored in a digital form that you can download from the internet and play on a computer or on an MP3 player” (un program radio care este stocat în formă digitală ce poate fi descărcată de pe internet și redată cu ajutorul unui computer sau a unui MP3 Player). Chiar și această definiție suferă de o meteahnă majoră, deoarece surprinde posibila origine a podcastului: aceea de emisiune radio înregistrată care este oferită pe internet ascultătorilor. De atunci, de la acest început stângaci, podcastul e evoluat astronomic, pentru a deveni o formă de exprimare în sine, care a acaparat caracteristicile mediului online: distribuție mondială instantanee, interactivitate (prin podcasturile care se realizează live), agregabilitate (prin platformele special dedicate oferirii de podcasturi) și sociabilitate (prin accesul la canalele social media arhipopulare: Facebook, Twitter, Instagram… și câte și mai câte).

Cele spuse mai sus arată cu claritate că podcastul a devenit un organism specializat, autosuficient, dezvoltându-se organic într-o metodă de furnizare a conținului, indiferent de domeniu. Sunt podcasturi pe orice subiect îți poți imagina, tocmai datorită ușurinței și costurilor infime de producție: ai nevoie de un computer și de programe specializate de producție audio, care se găsesc gratuit, plus de o conexiune de internet. Cu alte cuvinte, aproape oricine are aceste elemente de bază ale lumii tehnologizate de astăzi poate realiza un podcast. E vorba de un nivel de începător, dar suficient pentru a te lansa în această nișă.

Acest fenomen media nu putea să treacă neobservat și neutilizat de comunitatea SF&F la nivel mondial. Există sute și probabil mii de podcasturi în toată lumea, iar varietatea lor e de natură să-ți spună cu tărie că nu e vorba doar de o modă. Există podcasturi SF&F de tip: podcast teatru audio (care este, probabil, primul tip apărut), podcast de autor, de film, de recenzie literară, de lectură de text, de tip magazin literar sau cultural, de stiință ficțională a lumilor SF. După cum se vede, sunt nișe, sub-nișe și ecosisteme, dacă iei în considerare că există rețele de podcasturi de SF&F, care cuprind o parte sau toate subgenurile de mai sus, agregate pe teme de lucru sau criterii geografice.

Trebuie menționat că acest fenomen este, în mare măsură, unul de sorginte anglo-saxonă: majoritatea podcasturilor sunt de limba engleză. Atunci când am început să cercetez mai îndeaproape acest fenomen, am observat cu surpriză că există foarte puține podcasturi în limbile europene. Cele mai multe sunt de origine franceză și germană, dar nici acestea nu abundă. În rest, câte unul-două, cu apariție meteorică și durată de viață limitată.

În articolele viitoare voi analiza, în primul rând, platformele în care poți găsi podcasturile de SF&F preferate, apoi voi aborda cele mai importante subgenuri de podcasturi pentru a oferi câteva repere și propuneri de la care să pornești în minunata lume audio a podcastului online.