În secolul XX, odată cu creșterea populației, a avut loc o intensă urbanizare care a dus la o continuă creștere a metropolelor tradiționale și la apariția megametropelelor, adevărate furnicare umane, care au dat naștere unor întregi seturi de probleme atât de proiectare, cât și din punct de vedere economic și ecologic. De la suprapopulare și lipsă de spațiu, la poluare și trafic intens, orașele secolului al XXI-lea lăsate să se dezvolte singure, fără o regândire a sistemelor pe care sunt construite, duc la o dezvoltare nedurabilă pe termen lung și la orașe nelocuibile. Exemple sunt multe, se poate menționa Hong Kong-ul, unde camerele și apartamentele de 2mp sunt frecvente, precum și problema aerului poluat din marile orașe chinezești și indiene. În zilele în care indicele de poluare a aerului este prea ridicat locuitorii Beijingului folosesc măști speciale cu filtre, iar școlile se închid.

Creșterea orașelor fără regândirea lor s-a dovedit a fi nedurabilă pe termen lung. A început astfel o nouă mișcare la nivel global de a găsi soluții la aceste probleme prin intermediul tehnologiei, inovației și designului. Așa-numitele orașe-inteligente își propun nu doar integrarea celor mai noi tehnologii în dezvoltarea lor, ci și soluții durabile la problemele cu care acestea și locuitorii lor se confruntă. S-a ajuns astfel la aplicarea tot mai frecventă a conceptelor economiei circulare la nivel urban.

Ce este un oraș circular?

Termenul de economie circulară a început să fie cunoscut spre sfârșitul anilor ’70, după ce arhitectul elvețian Walter Stahel și-a dat seama că model economic liniar folosit atunci la nivel mondial nu poate duce la o dezvoltare durabilă din cauza continuei creșteri a nevoii de materiale brute și a acumulării globale de deșeuri. Propunerea lui de a închide acest ciclu liniar de producție vicios, de uzură și aruncare,  și de a reforma economia a dus la dezvoltarea conceptului de economie circulară, în care creșterea și prosperitatea nu mai sunt strâns legate de resursele naturale și de degradarea ecosistemului. Prin reciclarea produselor folosite, a componentelor și a materialelor din care sunt făcute și prin crearea unor cicluri care să le valorifice, se poate crea o societate cu o economie sănătoasă, inspirată de și în echilibru cu natura[1].

Economia circulară este o alternativă pentru economia tradițională liniară (produce, folosește, aruncă) în care folosim resursele pentru cea mai lungă durată posibilă, extragem valoarea maximă din ele când le folosim, apoi recuperăm și regenerăm produsele și materialele la sfârșitul vieții lor. Conceptul are două tipuri de cicluri: tehnice și biologice. Resursele sunt regenerate în ciclul biologic sau recuperate și recondiționate în ciclul tehnic. În ciclul biologic, procedeele biologice regenerează materialele, în ciuda sau fără intervenție umană. Este vorba aici în mare despre produsele pe care le consumăm. În ciclul tehnologic, având la dispoziție energia necesară, cu intervenție umană, se recuperează materialele și se refolosesc. Aici este vorba despre produsele pe care le folosim[2].

Economia circulară, cum a fost imaginată de creatorii săi, este un ciclu de dezvoltare pozitivă continuă, care conservă și mărește capitalul natural, optimizează rezultatele, minimează riscurile prin administrarea resurselor limitate și producția de regenerabile și, bineînțeles, funcționează în mod eficace la toate nivelurile[3].

Orașele sunt prototipuri ideale pentru testarea economiei circulare: concentrând un număr mare de oameni pe zone geografice mici, sunt adevărate focare de inovație care în același timp facilitează schimburile de resurse, de energie și de informație. Populația lor numeroasă oferă oportunități de testare a noilor tehnologii și a modelelor de afaceri. Pot de asemenea să proceseze cantitățile enorme de informații pe care le adună pentru a optimiza eficiența sistemelor, fie ele de energie, transport sau iluminare stradală[4].

Orașul circular oferă o nouă strategie care se concentrează pe nevoile locuitorilor, folosește posibilitățile oferite de economia modernă și avantajele aglomerației urbane care duce la folosirea eficientă și eficace a capitalului uman și a resurselor economice. Gândirea circulară oferă posibilitatea de a face orașele nu doar mai durabile, dar și mai independente și mai rezistente[5].

Orașele circulare în SF

În multele proiecte de orașe inteligente, se observă o tendință spre o reprezentare științifico-fantastică a posibilităților oferite de noi materiale, structuri și inovații tehnologice, mereu cu un accent pus și pe partea ecologică și durabilă. Întrebarea este dacă aceste reprezentări sunt intenționat construite astfel, sau am ajuns într-un punct în care ceea ce noi asociem cu imaginile SF au devenit de fapt o realitate. În raportul Future Living, inițiat de SmartThings, un număr de personalități notabile din domeniul științei și urbanismului din Marea Britanie au fost invitate să își imagineze Londra într-o sută de ani[6]. Rezultatele au fost reprezentate și vizual, iar aceste imagini vor părea bine cunoscute oricărui fan SF: zgârie-nori de mărimi colosale, mașini zburătoare, complexe subterane. Par doar o repetiție a prototipului imaginat pentru prima oară în 1929 de Fritz Lang în Metropolis, căruia i-au urmat Los Angelesul din Blade Runner, New York-ul din Al Cincilea Element și Neo-Tokyoul din filmul de animație Akira, toate construite pe principii similare. Este de ajuns însă să privim imagini ale marilor metropole care au apărut în ultimii 30 de ani (Abu Dhabi, Shanghai, Singapore) pentru a ne da seama că acest viitor nu este departe de noi.

Unul dintre motivele pentru care reprezentările vizuale ale orașelor inteligente au o tentă puternic SF are de-a face cu relația dinamică dintre inovația tehnologică și SF-ul. SF-ul în general face speculații asupra implicațiilor etice și sociale ale tehnologiei actuale, dar și oferă un mediu cultural-colectiv în care noi idei tehnologice pot fi imaginate înainte ca partea practică de proiectare propriu-zisă să fie dezbătută.  Joacă un rol important în conturarea dorințelor, de schimbare, progres, noutate, un simț al uimirii și descoperirii, iar inovațiile tehnologice de multe ori pășesc pe urmele SF-ului, rămânând în urma imaginației autorilor cu decenii sau mai mult[7]. Exemple de acest fel sunt multe, de la submarine și zboruri spațiale, la internet, hackeri și realitatea augmentată, toate au fost prevăzute de autori SF de-a lungul timpului.

Orașele, fie ele utopice sau distopice, stau la inima multor filme și cărți SF. Când autorii vor să spună o poveste plasată în viitor, inevitabil trebuie să își imagineze mediile în care oamenii ar trăi în acea epocă. De multe ori avem de-a face cu orașe în spațiu, fie pe stații, pe asteroizi sau pe alte planete. Acestea, se bazează bineînțeles pe principiile economiei circulare, resursele puse la dispoziția locuitorilor fiind limitate. În serialul SF de animație Ergo Proxy, într-un viitor post-apocaliptic, omenirea trăiește în orașe sub domuri care nu sunt doar complet autonome, dar au fost construite și cu scopul de a reporni ecosistemul terestru distrus.

În seria The Expanse, omenirea a colonizat planeta Marte, sateliți naturali și asteroizi, construind fie orașe sub domuri, fie stații spațiale complexe. În a doua serie, stația Ganymede, parțial distrusă, devine de nesalvat datorită instabilității ecologice create în urma daunelor cauzate. Se vorbește în acest moment despre un efect de cascadă, în care dacă un element din sistemul complex care pune în mișcare orașul de sub dom dă greș, restul sistemului folosește metode alternative care însă nu pot face față pe termen lung și eșuează în cele din urmă forțând sistemul să se bazeze pe alte alternative și ducând, în ultimă instanță, la prăbușirea lui. Într-un mediu terestru, aceste probleme sunt mai ușor de prevenit și rezolvat, însă într-un mediu izolat, precum cel de pe Ganymede din The Expanse, instabilitatea sistemului duce la moarte oamenilor rămași acolo.

Orașele inteligente: spre realizarea orașelor circulare

Importanța prototipului terestru devine și mai evidentă când luăm în considerare astfel de exemple. Dar motivele care fac orașele circulare mai puțin riscante la nivel terestru sunt și cele care fac mai puțin probabilă punerea lor în aplicare. De ce să ai un sistem complet autonom când resursele stau la dispoziția orașului? Orașele inteligente devin astfel o opțiune mai atrăgătoare, limitându-se la modernizarea infrastructurală, la integrarea noilor tehnologii, dar în același timp luând în considerare durabilitatea și impactul ecologic al acestor schimbări. Întrebarea care rămâne însă este dacă nu oferă doar o variantă de termen scurt, o adaptare a vechiului sistem, când pentru evoluția durabilă a orașelor este nevoie de schimbări mai radicale sau dacă reprezintă un prim pas spre gândirea revoluționară, care va transforma orașele circulare într-o realitate.

Există o rețea de așa numite orașe circulare[8] inițiată de Fundația Ellen Macarthur a căror intenție este de a aplica principiile economiei circulare direct, fără a trece prin etapa de oraș inteligent sau hibridul inteligent-ecologic. Alte inițiative precum The Venus Project[9] propun construirea unor noi orașe circulare, bazându-se pe principiul că e mai ușor să se construiască o noua structură decât să se adapteze una veche la un sistem nou.


[1] The Circular Economy, What is it and what does it mean for you?, Arcadis Briefing Paper, https://www.arcadis.com/media/9/D/3/%7B9D33B0CB-3F9D-4C16-9C74-B763D4BA442C%7DBriefing%20Paper%20-The%20Circular%20Economy_002.pdf

[2]What is a circular economy?, Ellen Macarthur Foundation, https://www.ellenmacarthurfoundation.org/circular-economy

[3] What is a circular economy?, WRAP, http://www.wrap.org.uk/about-us/about/wrap-and-circular-economy

[4] Can you imagine a circular city?, Jonathan F.P. Rose, https://www.greenbiz.com/article/can-you-imagine-circular-city

[5] The perspective of the circular city, Innovation Circle ‘The Circular City’ and RUIMTEVOLK, https://ruimtevolk.nl/publicaties/the-perspective-of-the-circular-city/

[6] Science fiction to science fact, Samsung Newsroom, https://news.samsung.com/global/science-fiction-to-science-fact

[7] Science fiction and the smart-eco city, Robert Cowley, https://www.westminster.ac.uk/news/2016/science-fiction-and-the-smart-eco-city

[8] The Circular Cities Network, Ellen Macarthur Foundation, https://www.ellenmacarthurfoundation.org/programmes/government/circular-cities-network

[9] The Venut Project, https://www.thevenusproject.com/the-venus-project/