Albumul solo de debut al lui Jon Anderson (solistul trupei Yes), „Olias of Sunhillow” (1976), este considerat o capodoperă a rock-ului progresiv și o lucrare esențială pentru fanii genului. L-am ascultat de mai multe ori decât albumele sale în compania lui Vangelis ( dintre care The Friends of Mister Cairo mi se pare cel mai reușit ).

Spre deosebire de alte proiecte solo din acea epocă, Anderson a compus, produs și a interpretat singur fiecare instrument și fiecare parte vocală. Fără ajutorul colegilor din Yes sau al altor muzicieni, el a creat o lume sonoră unică folosind harpe, sintetizatoare, chitare acustice și percuții exotice.

Albumul spune o poveste fantasy complexă despre trei magicieni (Olias, Ranyart și Qoquaq) care construiesc o navă spațială organică, Moorglade Mover, pentru a-și salva poporul de pe o planetă pe cale de dispariție.

Stil muzical este un amestec de folk psihedelic, muzică electronică timpurie și influențe „world music”, iar atmosfera este descrisă adesea ca fiind „angelică”, „eterică” și „hipnotică”. Unii spun ca influența prieteniei sale cu Vangelis este evidentă în texturile de sintetizator. Eu spun că nu neapărat.

Piesa de rezistență este adesea considerată suita „Moon Ra / Chords / Song of Search”, care demonstrează capacitatea lui Anderson de a construi structuri muzicale complexe. Aranjamentele vocale stratificate sunt, de asemenea, spectaculoase. Pentru ascultătorii care preferă rock-ul bazat pe riff-uri sau structuri pop clare, albumul poate părea prea abstract, sau chiar „New Age”. Versurile sunt tipice lui Anderson: pline de misticism, dar uneori greu de descifrat.

Pentru o experiență auditivă optimă în 2025, fanii recomandă ediția remasterizată de Esoteric Recordings (lansată în 2021), care clarifică mult straturile sonore dense ce păreau „înghesuite” pe vinilul original. Poți găsi detalii despre această ediție pe site-ul Cherry Red Records.

„Olias of Sunhillow” nu este doar un album, ci o experiență imersivă. Este recomandat celor care iubesc partea mai mistică a trupei Yes (perioada Tales from Topographic Oceans) și celor care caută muzică care să sune ca o coloană sonoră pentru un basm SF.

Eu personal consider albumul ca fiind într-adevăr printre cele mai bune de progressive rock cu influențe clare din perioada flower-power.