În primele zile ale lunii august, la Brașov, în Piața Sfatului, în cadrul „LIBfest”, a avut loc lansarea romanului scris de Rodica Bretin, „Vikingii”, volum ce-și găsește începuturile în lumea evului mediu timpuriu, despre oamenii asprii ai nordului Europei, un roman care îmbină plăcut izvoarele istorice și ficțiunea.

Au participat la această lansare din centru frumosului municipiu de sub Tâmpa, numeroși invitați, cuvântul fiind luat de manager-ul editurii „Creator”, Irinel Merlușcă, de scriitoarea Anca Ianchiș și de Laurențiu Tudor, jurnalist cultural, sociolog și scriitor, evenimentul fiind moderat de Augusta Oniță-Bagoly, coordonator evenimente culturale.

„E una dintre autoarele care e foarte migăloasă și foarte tipicară…, nu lasă nimic la voia întâmplării… . E un autor foarte trainic, foarte serios și, se pare că e și foarte iubit, iar asta denotă foarte mult dragoste și empatie pentru cei din jur”, a spus, printre altele, în cuvântul luat la eveniment, managerul editurii „Creator”, Irinel Merlușcă.

„Rodica este un autor foarte, foarte serios. Nu știam foarte multe lucruri despre vikingi când am început să citesc această carte. Este o carte istorică, tratată absolut literar, adică Rodica construiește toată lumea vikingilor foarte uman, adică-i vedem, vedem un clan de-a lungul întregii lui existențe. Rodica pornește de la denumirea de vikingi și continuă cu felul în care oamenii erau atunci și ce-nsemna să fii viking în acele vremuri. (…). Mi se pare că este o carte care face un mare serviciu istoriei în general pentru că este ușor de citit, faptul că personajele sunt descrise ca niște oameni în carne și oase te ajută mult să vezi cum erau lucrurile pe atunci și, cred că asta este marea, mare realizare, că istoria este absolut vie în această carte”, a rostit, printre altele, Anca Ianchiș, scriitor.

„(…). Eu sunt un mare consumator de roman istoric, iar ce face Rodica Bretin devine cumva straniu și interesant pentru mine pentru că, pe de o parte este o carte de istorie (o să vedeți că o să aveți și imaginile cu armele, cu bisericile, cu mormintele vikingilor, adică, cumva e de album istoric), dar nu poți spune că este istorie literaturizată, pentru că ai ficțiune aici, dar aș zice că trecutul viking este puțin ficționat, adică autorul nu se ridică să inventeze foarte mult, doar așa, umanizează, astfel încât istoria să devină o poveste vie. Pe de altă parte, e un roman istoric, da, e o carte de istorie, da, dar este și antropologie istorică acolo, este și pasiunea unui scriitor care vrea să ne dovedească că a fi paleolog și paleofil în sensul etimologic este o condiție sine qua non și pentru Creator. Un scriitor care nu e în stare să sape în lumi vechi, nu va fi în stare să sape nici în prezentul lui și cu atât mai mult nu va fi în stare să facă literatură de anticipație cum foarte bine face doamna Bretin, ea fiind, așa, un fel de nobilă a genului S.F….”, a spus, printre altele, în cuvântul de la lansarea volumului, jurnalistul cultural Laurențiu Tudor.

Rodica Bretin este scriitoare de literatură main-stream, istorică și fantastică și a debutat în anii ’80, perioadă în care comunismul îngrădea libertatea de exprimare a scriitorilor, însă nu și imaginația, iar pentru că Rodica Bretin nu voia să consemneze în romanele pe care le scria ideologia regimului de atunci cu lumea lui urâtă pe dinafară și pe dinăuntru, a ales genul fantastic și a creat lumi noi pe care le-a împărtășit cititorilor care își doreau să simtă libertatea, măcar în interior.

Primul volum de povestiri al Rodicăi Bretin se intituleaz „Efect Holografic” și a apărut în anul 1985 la Editura „Albatros”, apoi a venit „Șoimul alb”, volum de povestiri publicat în 1987 la Editura „Facla”, urmat de „Uriașul cel bun”, carte apărută la Editura „Creangă”.

După 1989, Rodica Bretin nu a renunțat la tărâmul imaginației, continuând să scrie în cheie fantastică. „Cel care vine din urmă”, „Omul de nisip”, „Fortăreața”, „Casa fără cărți”, volume de povestiri în care tema favorită rămâne inserția neprevăzutului în existența banal-cotidiană, reacția omului obișnuit pus într-o situație ieșită din comun și, adesea, fără ieșire.

Născut la Brașov, componentă a Uniunii Scriitorilor din România, autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoașterii, ca formație profesională, cercetător științific, fiind absolventă a Universității din Brașov, promoția 1982, Rodica Bretin este deținătoarea mai multor premii pentru activitatea depusă pe tărâmul literaturii, „Cea mai bună proză străină”, la Festivalul Internațional al Artei Fantastice de la Annecy, Franța, (1996), pentru nuvela „Negura”, „Cel mai bun roman străin” acordat de Fantasia Art Association, (2005), pentru romanul „Fecioara de Fier”, publicat în serial de revista „The Historian din Truro”, Cornwall, Marea Britanie, „Opera Omnia”, decernat la cea de-a 40-a ediție a Convenției Naționale a Cluburilor și Autorilor de science-fiction din România, Timișoara 2019, premiul celei de-a 43-a Convenții Naționale Romcon, 2022, pentru nuvela „Amurgul elkilor”, din volumul cu același titlu apărut la Editura „Creator”, Brașov, 2021, premiul „Daniel Drăgan” acordat în 2022 de Asociația „Buna Vestire“ din Miercurea-Ciuc și Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul de povestiri „Amurgul elkilor”, premiul „Ficțiunea“, 2023, pentru povestirea „A opta moarte”, apărută în revistă în septembrie 2022 etc..

Despre romanul lansat, autoarea Rodica Bretin a rostit: „Cartea asta mi-a luat foarte mult timp ca să o scriu, dar ideea cărții e mult mai veche, din 2010. (…). Cartea are două planuri. Pe lângă partea de documentare care mi-a luat cel mai mult timp, pentru că eu am făcut documentarea numai din biblioteci…, în paralel există povestea umană, pornind de la străbunicu, care era vikingul clasic pornind din Norvegia, până la cinci generații, până la stră, stră nepoata care ajunge în America și se întâlnește cu scraelingii, adică «urâțeniile», pentru că așa-i numeau vikingii pe indieni… . Deci este această familie care este urmărită…, aici am ficționat un pic, dar nu foarte mult și i-am urmărit în ce-au simțit ei. Cum am reușit treaba asta? Tocmai pentru că am descoperit în niște documente pe această Teodora din Bizanț, care fiind din Bizanț și fiică de Patriarhi era învățată, și ea a scris cronica faptelor unor războinici din nord cu aceste generații, pentru că vikingii nu scriau. Cronica acestei bizantine este un fel de contrapondere la toate cronicile călugărilor care aveau și ei motivele lor, pentru că vikingii, mai întâi, unde se duceau, jefuiau mănăstirile…, pentru că acolo erau bogățiile și era foarte ușor să jefuiești o mănăstire”.

Romanul „Vikingii” a apărut la Editura „Creator”, are aproape 400 de pagini și se deschide cu un cuvânt înainte al celebrului scriitor și publicist român, specializat în domenii de frontieră din istorie, arheologie, vechi civilizații, artă, paleontologie etc,. Dan Apostol. Romanul poate fi comandat pe site-ul editurii „Creator”.