Ieșit din tipar după „Tunelul de la capătul lumii” și „Trovantul”, cărți care au smuls premiile Romcon în 2019 și 2020 pentru „cel mai bun roman”, respectiv, „cel mai bun volum de povestiri”, „ORFEU” este un roman ce confirmă un scris foarte bun, stilistic și tehnic, o inventivitate în zona macabră și o măiestrie de povestitor. Este apărut la editura Pavcon în 2020, cu numărul 130 în colecția Science Fiction.

Vom reda motto-urile alese, ele oferind direcțiile de reflexie pentru cititor:

„Și unde pleacă, unde pleacă toți dragii noștri care mor?

Și noi ce facem, noi ce facem rămași aici

când ne e dor?”

Veronica D. Niculescu – Spre văi de jad și sălbăție

„dacă cineva poate să iubească

e împărat,

dacă cineva este iubit

e infinit…”

Nichita Stănescu

 

Personajele sunt îndeajuns creionate, în relație cu Sofia, personajul central, o tânără care decide să se sinucidă după ce iubitul său, sufletul pereche, moare într-un accident rutier.

Întâmplările fantastice, la marginea credibilului, se înlănțuiesc într-un macabru ritual prezentat când incidental, când teatral, când horror, dezvăluind și persoane macabre care stau în spatele unor chipuri joviale, prietenești, respingătoare, angelice sau fermecătoare. Măștile sufletelor pot fi schimbate, afișate sau ascunse, după stările trăite de personaje. O călătorie în care  Orfeu feminin își caută perechea în infern, dar nu pentru a o aduce în lumea celor vii, ci pentru a împărți cu el eternitatea, în orice formă ar fi ea.

Cheile de paralelism cu legenda orfică se decriptează pe rând. Apare o doamnă cu pălărie albastră, ce pare a dirija din umbră toată acțiunea, undeva pe la începutul romanului și la sfârșitul său. Fără coasă, dar implacabilă, ea dictează finalul. O ademenește pe Sofia într-o călătorie cu un autocar funest, comfortabil, prin peisaje când familiare, când cu aer fantastic, promițându-i reîntâlnirea sa cu persoana iubită, Alexandru, care nu ar fi murit.

Intuim jocul macabru al morții  în care sunt duse cele două suflete cu câte un alt autocar, fiecare, când îl vede pe el într-un asemenea vehicul ce mergea în sens opus cu al ei.

Nu contează ținta, ci drumul, pare a ne aminti autoarea. Astfel că această călătorie și popasurile pe care le fac pasagerii pare un purgatoriu, ca un ritual; povestirea vieților celor prinși în acest joc. Istoriile macabre ne picură otrava, cu persuasiune, astfel că preferăm să credem că mai degrabă au fost povești inventate, decât să ne lăsăm terifiați de grozăviile povestite.

 

Câteva reflecții asupra cosmologiei:

„Toate cuvintele noastre și chiar toate gândurile, tot ceea ce spunem celor de lângă noi și tot ce murmurăm în somn este textul unei povești a noastre, o poveste personală; dar să vă spun un secret: fiecare poveste personală are cârlige care o agață de poveștile altora, pentru că lumea întreagă e o poveste făcute din cuvinte, din metafore, mă înțelegeți? zicea domnul Stein celor din imediata sa apropiere. Niciodată oamenii care ne ies în cale sunt întâmplători, nu există întâmplare, totul e consecință.”

Lumea în care viețuim este populată de personaje atât de întunecate, încât apare ca respingătoare de cei aflați în călătorie, ei înșiși criminali sau sinucigași, dar terorizați de frica propriei morți.

„-Ce sunt poveștile inventate? întrebă un bărbat tânăr.

-Păi ce să fie? Sunt niște posibilități reziduale ale existenței. Am convingerea intimă că acest univers nu lasă neexploatată nici o posibilitate. Când se vor spune toate poveștile posibile, adică atunci când toate direcțiile de expansiune vor fi atinse, atunci probabil lumea se va sfârși. Dragii mei, noi, oamenii, suntem legați unii de alții prin legături atât de profunde, încât coboară la nivel cuantic. Un cuvânt din povestea ta poate influența echilibrul  poveștii mele, iar unda se va transmite din om în om, din poveste în poveste, ca efectul de fluture. În adâncimile ființelor noastre avem un fel de micellium comun. E noosfera, învelișul format din suma conștiințelor omenești.”

 

În speranța că v-am trezit interesul, vă sugerăm o lectură plăcută!

Profitați de oferta zilei!

Editura Pavcon, nr 130 în colecția Science Fiction, 2020

Vezi și: