Ha, ha, ha, uită-te la ei! La ei, chiar la ei! Îi miră magnetosfera! Da, da, Superman, Batmab, Rambo, Picard, Jedi se miră cu toții de ce magnetosferă bengoasă are planeta noastră. Acum, la drept vorbind, stând pe terasă la Capșa, cu Tudor Arghezi, mă uit să nu se dezbumbeze magnetosfera peste noi. Vântul solar o tot bombează încoace dar ea, magnetosfera, nu vrea cu nici un chip să se de bătută. Dar o fi chiar așa? Parcă-mi aduc aminte că în proza lui Ovidiu Vitan am zărit o urmă de magnetosferă. Sau poate în cărțile lui Sebastian Corn. În sfârșit, pe la prânz, nu știu care Ion, Ion Agârbiceanu, poate, vine să-mi zică despre ionosferă, văzând el cum mă canonesc văluririle cosmogonice. Dar ce de păcătoși în magnetosferă! Acolo atrage universul sufletele păcătoșilor, așa să știți. Le smulge din realitatea imediată ca pe niște surcele. Dar, stai, voi sunteți meritorii, voi sunteți adevărați, scriitori teribili, actori teribili, politicieni teribili. Hei, tu de colo, da, chiar tu, tu și numai tu, tu care te uiți înspre noi, adică înspre mine, ce-i drept, nu mă vezi dar mă vezi, acesta fiind un paradox aproximativ vălurit și văluritor! Care e numele tău, să ni-l spui și nouă, chiar că nu-l știm, adică ne facem că nu-l știm, că de fapt îl știm, așa cum știm când o să vină cometa, când se va schimba axa pământului, când galaxia noastră, draga de ea, se va lovi de o altă galaxie, vălurindu-se într-un balet cosmic grandios! Vălurindu-se? Exact așa se vălurește cravata ta în bătaia vântului. Ah, nu ești de genul masculin? Așa crezi tu. Mă rog, așa se vălurește rochia ta, adusă de la Istanbul, în bătaia vântului, vălurită feminitate. Ai putea fi oricine, orice, nu, îți place ideea asta, e ca și cum te-ai ascunde de noi, de ceilalți, te-ai ascunde de tine însuți?! Ai putea fi un filozof de renume sau doar un filozof de provincie, profesor de provincie, complexat, cu dureri de rinichi, puțin fornăit, da, cu nasul tău borcănat înfundat, cumva timid, visător, ramolit sau, de ce nu, pe deplin încrezător, ai putea fi o actriță celebră. Ai putea fi un vatman din Viena, ah, Viena cea plină de valsuri! Ai putea fi căpitan de vas sau poate un naufragiat. Ai putea fi un dinozaur pus pe rele. Sau poate un pește frumos colorat. Ai putea fi vânzătoare de flori în Piața Matache. Ai putea fi un actor celebru. Ai putea fi un fotbalist iubit de milioane de suporteri, gata, gata să dai golul vieții tale, să marchezi magistral, să ridici tribunele în picioare, ce nebunie nebună. Ai putea fi Elvis sau Stalin sau Mata Hari sau Bon Jovi sau Umberto Eco sau Soliman Magnificul sau Fidel Castro sau Angela Merkel sau Chaplin sau Papa Pius al II-lea sau Ivan Cel Groaznic sau Jules Verne sau Rambo sau Superman! Ai putea fi un nimeni. Se îngrijește magnetosfera, vezi bine.
Credit art: Koyamori