Tu de colo! Da, tu! Stai acolo pe trotuarul vălurit, calcinat de soare, și te crezi cineva și habar n-ai de fundamentul cosmosului. Ai auzit de bosoni? N-ai auzit. Ce să-ți fac? Adică tu ești cineva important, vezi bine. Ai o istorie. Ai o biografie, ai luat premiul cu coroniță, ai avut o iubită, un iubit. Ai scris poezii. Ai lucrat într-o companie interstelară, sigur, sigur. Ei bine, ai aplomb, ești o existență anume, crezi că electronii sunt mari și tari. Tocmai ai terminat de scris un roman bestial, da, va fi un roman de succes, o să rupi gura târgului, praf îi faci pe toți! Dar vezi, noi te animăm, noi îți dăm viață, noi, forțele neștiute care constituim fundamentul cosmosului. N-ai aflat până acum? Tu privești spre noi, vezi, ne vezi? Suntem întrupați cu toții în acest albatros maiestuos care planează peste oraș, ne-am cuibărit în aceste aripi, fâl, fâl, eah. Noi suntem fundamentul. Noi suntem sensul. Noi suntem tot ceea ce este. Sigur, sigur, nu crezi. O să te duci la doctorul companiei să-i spui că auzi voci, da, da, auzi mereu niște voci. Tu nu spui, aud, vocile! Spui, așa, niște voci, dar ce fel de voci, poate că nu vrei să știi ce fel de voci suntem. De parcă noi am fi așa, niște voci. Dar vezi, noi suntem pretutindeni, noi, vocile astea. Ce-or fi vocile astea? Hai să nu te mai perpelim, noi suntem vocile și gata. Am putea fi vocile naturii, ah, sunt cu milioanele. Am putea fi vocile de pe altă planetă, zău așa. Am putea fi vocile din cartier. Am putea fi vocile de la televiziune. Am putea fi vocile din metrou. Am putea fi vocile din hăurile cosmosului. Îți aduci aminte de vara aceea de neuitat când ne-ai auzit prima oară, vara, vara aceea frumoasă, nebună, ce mai vară, valuri, nisip fierbinte, răcoritoare, femei, ah, femeile! Noi n-am uitat, vara aceea e acum, va fi și peste un minut, totul e aici și acum, vălurit. Toată vara, ții minte, toată vara au umblat printre agenţii noştri nişte vorbe aiuritoare, uite-așa, aiuritoare, să vezi și să nu crezi, povești fabuloase despre oceane și mări, de peste mări și țări, dincolo de galaxia noastră, dincolo de orizont, dincolo de capătul bănuit și nebănuit al universului, savanții au pus la cale o cosmogonică perversă sau zăpăcitoare, au ținut conferințe, seminarii, simpozioane, protestatarii au făcut manifestații,greve, revoluții, celule de dincolo de orizontul nostru vizibile secrete au pus la cale răsturnări spectaculoase de situație. Așa cum e în cărțile scrise de talentata Teodora Matei, în cărțile scrise de Florin Purluca, în cărțile scrise de Lucian Dragoș Bogdan.
Credit art: JJCANVAS
