Şeful Casei Albe navighează în această săptămână pe marea furtunoasă a Europei lansând prin porta-voce mesajul că războiul rece este o relicvă a trecutului. Valurile mării europene sunt extrem de agitate după votul negativ al irlandezilor atenuat se pare de victoria lejeră în alegeri a lui Tony Blair. Misionarismul integrator se va accentua în perioada ce urmează, în mare viteză, de parcă un ciclon s-ar arăta navigatorilor la orizont. Bush susţine că Rusia nu este inamicul Americii şi o face nu numai pentru că Rusia este un partener geopolitic de mare ţinută ci şi pentru că sindromul chinez produce nopți albe la Washington. Bush se vede nevoit să intre pe propria sa tablă de şah şi să mute piesele aşa cum îl inspiră nu doar consilierii săi ci şi interesele politice americane din ultima sută de ani. Imaginea acvatică a politicii americane e sugerată de continua spălare a periferiilor marelui continent euroasiatic prin diverse tactici şi strategii, prin fronturi deschise, prin armistiţii şi negocieri în regim de urgenţă. Regimul imaginar american, de la Moby Dick la navigatorii Internetului, este al acvaticii aşa cum aceluiaşi regim imaginar se supun personajele scriitorului Cătălin Ştefan.
Cuplând cele două domenii imaginare, obţinem dezvăluirea unor secrete ale fiinţării lumilor fie aparţinătoare politicii fie ficţiunii. În povestirea sa, Românii de pe alte meleaguri, Cătălin Ştefan construieşte porturi subtile în care ancorează metaforele sale, pretutindeni fiind şi el un concept oceanic, acelaşi care animă politica americană. Din când în când, personajele lui Cătălin Ştefan se metamorfozează trecând bariera lumilor aşa cum, pentru a înţelege acvatica lume europeană, George W. Bush ar trebui să simtă ca un european. Anecdotica regimului imaginar, acoperitor ca un ocean, al imaginarului de circumstanţă, produce adeseori confuzie în politica americană. Părăsind poziţia iniţială, de forţă, Bush joacă la limită cartea europeană pentru a reface jocul cu China. Turbulenţele oceanului aerian care au dus la regretabilul incident aviatic, nu ţin seama de politicile şi strategicile omenescului.
Asemenea lor, turbulenţele oceanului ficţional din lumile lui Cătălin Ştefan produc efecte surprinzătoare şi sublim, în locuri în care criticii desueţi ai ficţiunilor cred că nu mai e nimic interesant de descoperit.
Credit art: jtgp-arts
