Zilele lui decembrie 1989 au fost foarte importante și pentru sefiștii români.

Unii au fost în primele rânduri ale manifestanților, alții în valul al doilea.

Să începem cu Timișoara și să spunem că în 16 și 17 decembrie au fost pe strada Timotei Cipariu și Piața Maria: Gyorgy Mandics, Marius Mioc, Lucian-Vasile Szabo, Vasile Sas (din Sighetul Marmației, dar venit la Timișoara cu o expoziție de pictură la clubul Helion), Cornel Secu, Augustin Corneliu Giagim, Costel Baboș, Diogene Bihoi, Adrian Bancu (care a ajutat, împreună cu alții, ca un rănit împușcat în picior lângă Catedrală să fie dus la Spitalul CFR).

La Timișoara în 20 decembrie, în primele rânduri, au fost Constantin Cozmiuc, Victor Rojancovschi, Daniel Ursachi, Traian Abruda, Val Antim, Mihaela Iliescu, Gabriel Zănescu. La Brașov Ioan Lungeanu și Florin Ursu. La Craiova tot clubul Victor Anestin, dar, mai ales, Dragoș Vasilescu, Victor Martin, Viorel Pîrligras. La Râmnicu-Vâlcea Gheorghe Bulagea și Mihai Cosmescu. La Ploiești C. Sălceanu și C. Ionescu. La Arad Alexandru Pecican. La Reșița Daniel Botgros și Lucian Merișca. La Brăila Lurențiu Rădulescu. La Bacău Alexandru Ungureanu și Alexandru Mihalcea. La Slobozia Ovidiu Petcu. La Iași Dan Merișca, Vlad Frânghiu și Liviu Antonesei. La Lugoj Nicolae Toma.

La București Cristian Tudor Popescu, Alexandru Mironov, Dan Ursuleanu, Nicu Gecse.

În anii primi ai tranziției au apărut foarte multe edituri, care au început să tipărească cărți și reviste.

Fie că ele apăreau la Ploiești, Craiova, Piatra Neamț, Timișoara, Giurgiu sau Iași, toate aveau planuri ambițioase, menite să contureze proiecte redutabile.

Unele au scos un titlu, altele, cele mai multe, 2-3 titluri, iar câteva au reușit să continue într-un mod demn și glorios.

În fruntea tuturora s-a așezat pentru câteva decenii câteva edituri: Nemira, Paralela 45, Rao.

Au apărut reviste tipărite: Helion, Paradox, Quasar, Orion, Colecția de Povetiri Științifice-fantastice, Nautilius, apoi Jurnalul S.F., Supernova (Iași).

Au reapărut Zilele cenaclurilor: Pozitronic (Buzău), Sigma (Piatra Neamț), Helion (Timișoara), Vladimir Colin (Oțelu Roșu, dar ținute la Reșița), Antarg (Pitești).

Apoi a urmat o perioadă de declin, conjugată perfect cu criza economică.

Rând pe rând s-au stins, ca niște lumânări subțiri, flăcările din aproape toate colțurile țării. Au rămas să mai pâlpâie felinare mici ale sefeului românesc la Iași (Quasar), București (String, Solaris, Planetar, Signum), Piatra Neamț (Sigma), Sibiu (Nova), SFVA (Victor Anestin, Craiova), Helion (care își suspendă activitatea în 2001), H.G. Wells (Timișoara).

De acum și Convențiile Naționale slăbesc, iar organizațiile naționale care s-au ocupat de organizarea lor (FNTSF și ARSFAN) își încetează activitatea.

Perioada de tranziție de după Revoluție a însemnat o eflorescență puternică între anii 1990-1995 și o cădere spectaculoasă, după aceea.

Participarea la Convențiile europene de după 1990 a fost masivă, culminând cu Eruoconul de la Glasgow din 1995.

Cireașa de pe tort a fost Eurocon-ul de la Timișoara din mai 1994, unde s-au obținut multe premii, iar ecoul Eurocon-ului a fost puternic și foarte pozitiv evaluat.

În această perioadă a existat o puternică invazie de traduceri din s.f.-ul mondial, cu precădere din cel anglo-saxon, editura Nemira fiind campioană la acest capitol. Nu întotdeauna însă calitatea traducerilor a fost de bun nivel.

Tot acum și-au publicat volume: Mihail Grămescu, Cristian Tudor Popescu, Dănuț Ungureanu, Dan Merișca, Lucian Merișca, George Ceaușu, Costel Baboș, Silviu Genescu, Dușan Baiszki, Rodica Bretin, Leonard Oprea, Victor Martin, Ovidiu Pecican, Alexandru Pecican, Michael Hăulică, Sebastian A. Corn, Liviu Radu, Aurel Cărășel, alături de deja „clasicii” Mircea Opriță, Ion Hobana, Gheorghe Săsărman, Voicu Bugariu, George Anania și Romulus Bărbulescu și alții.

Acum apar și cărți teoretice de referință pentru domeniu, semnate de Mircea Opriță (Anticipația Românească – 1994), Cornel Robu (multe studii publicate în reviste din țară și străinătate în anii 1990-2006, urmate de celebrele volume O cheie pentru science-fiction -2004, Paradoxurile timpului în science-fiction – 2006, și Scriitori români de science-fiction – 2008).

Trebuie subliniate și antologiile reprezentative de proză s.f. românească, realizate în acești ani: Timpul este umbra noastră, realizată de Cornel Robu în 1991, cele două antologii (în română și engleză), realizată în 1994 de editura Nemira și Twelve (1995, editura Sedona) în limba engleză realizată de Cornel Robu, și altele.

Au dispărut multe cluburi și cenacluri, dar au apărut mulți scriitori, iar unii publicați înainte de ’89 au confirmat, consolidându-și opera literară și îmbogățindu-și registrele narative sau critice.

Foto: Flacăra eternă de la Monumentul Eroilor Revoluţiei din Timişoara, Cimitirul Eroilor,  la comemorarea de 30 ani de la Revoluția din 1989 (Adrian Bancu)