Universul se scaldă într-o mare de lumină, de la albastrul, alb-albastru, al stelelor tinere până la strălucirea roșie, profundă, a norilor de hidrogen. Dincolo de culorile văzute de ochii umani, există licăriri de raze X și raze gamma, explozii puternice de unde radio și strălucirea slabă și permanentă a fundalului de microunde cosmice. Cosmosul este plin de culori văzute și nevăzute, antice și noi. Dar, dintre toate acestea, a existat o singură culoare care a apărut înaintea tuturor celorlalte, prima culoare a universului.

Universul a început în urmă cu 13,8 miliarde de ani cu big bang-ul. În cel mai timpuriu moment, era mai dens și mai cald decât orice ne-am imagina. Big bang-ul este adesea vizualizat ca un fulger strălucitor de lumină care apare dintr-o mare de întuneric, dar aceasta nu este o imagine exactă. Big bang-ul nu a explodat în spațiul gol, el chiar era un spațiu în expansiune, plin de energie.

La început, temperaturile au fost atât de ridicate încât lumina nu a existat. Cosmosul a trebuit să se răcească pentru o fracțiune de secundă înainte să apară fotonii. După aproximativ 10 secunde, universul a intrat în epoca fotonului. Protonii și neutronii s-au răcit în nucleele de hidrogen și heliu, iar spațiul a fost umplut cu o plasmă de nuclee, electroni și fotoni. La acea vreme temperatura universului era de aproximativ un miliard de grade kelvin.

Dar, deși era lumină, încă nu exista culoare. Culoarea este ceea ce ochiul poate percepe sau, cel puțin, un fel de ochi ideatic ar fi putut-o, pe atunci, vedea. În timpul epocii foton temperaturile erau atât de ridicate încât lumina nu putea răzbate prin plasma densă. Culoarea nu va apărea până când nucleele și electronii nu se vor fi răcit suficient încât să se lege în atomi. A fost nevoie de 380.000 de ani pentru ca universul să răcească atât de mult.

Pe atunci universul observabil era un nor cosmic transparent de hidrogen și heliu de 84 de milioane de ani-lumină. Până atunci, toți acei fotoni formați în big bang erau în sfârșit liberi să curgă prin spațiu și timp.

Aceasta este ceea ce vedem acum ca pe un fundal cosmic de microunde ( cosmic microwave background). Acea strălucire de lumină dintr-o perioadă în care universul putea fi văzut în sfârșit. De-a lungul a miliarde de ani, strălucirea s-a răcit până la punctul în care acum are o temperatură mai mică de 3 grade peste zero absolut. Când a apărut pentru prima dată, universul era mult mai cald, aproximativ 3.000 K. Universul timpuriu a fost umplut cu o strălucire caldă sclipitoare.

Avem o idee rezonabilă despre care a fost acea primă culoare. Universul timpuriu a avut o temperatură aproape uniformă de-a lungul și de-a latul său, iar lumina lui a avut o distribuție a lungimilor de undă cunoscute sub numele de corp negru. Multe obiecte își capătă culoarea din tipul de material din care sunt fabricate, dar culoarea corpului negru depinde doar de temperatura sa. Un corp negru la aproximativ 3.000 K ar avea o strălucire de culoare alb-portocaliu, similară cu lumina caldă a unui bec cu incandescență de 60 de wați.

https://i0.wp.com/www.universetoday.com/wp-content/uploads/2019/10/colortemp.gif?ssl=1&w=580

Oamenii nu văd culoarea foarte precis. Culoarea pe care o percepem nu depinde doar de culoarea reală a luminii, ci și de luminozitatea acesteia și dacă ochii noștri sunt în prealabil adaptați la întuneric.

Dacă am putea să ne întoarcem la perioada primei lumini, probabil că am percepe o strălucire portocalie similară cu cea a focului.

Pe parcursul următoarelor câteva sute de milioane de ani, slaba strălucire portocalie s-a estompat și înroșit pe măsură ce universul continua să se extindă și să se răcorească. În cele din urmă, universul s-a estompat la negru. După aproximativ 400 de milioane de ani au început să apară primele stele și a apărut o nouă lumină. Stele strălucitoare albastru-alb. Pe măsură ce stelele și galaxiile au apărut și au evoluat, cosmosul a început să capete o nouă culoare.
În 2002, Karl Glazebrook și Ivan Baldry au calculat culoarea medie din toată lumina pe care o vedem de la stele și galaxii astăzi pentru a determina culoarea actuală a universului. S-a dovedit a fi un bronz pal, similară cu culoarea cafelei cu lapte. Au numit culoarea cosmic latte.

 

Chiar și această culoare va dura doar un timp. Pe măsură ce stelele mari albastre îmbătrânesc și mor, doar strălucirea roșie profundă a stelelor pitice va rămâne. În cele din urmă, după trilioane de ani, chiar și lumina lor va dispărea, iar universul va deveni o mare de negru. Toate culorile se estompează în timp, iar timpul ne va duce pe toți în întuneric.

Dar, deocamdată, culorile universului încă ne pictează. Și dacă vei sta vreodată lângă un foc de tabără cu o cafea aburindă cuprinsă în palme în timp ce privești cerul înstelat, vei ști că ești scăldat de culori cosmice.

Trecut, prezent și viitor.

Prognostic astral decembrie 2019