De puțin timp Ultimul vânător de vrăjitoare (The Last Witch Hunter) poate fi vizionat pe Netflix-ul din România. Un film pe care am urmărit să-l vizionez atunci când a apărut, 2015, dar pe care nu am reușit să-l văd decât acum. Am fost de la bun început interesat de subiect, filmele cu vrăjitoare, fie ele considerate excelente, sau doar timp pierdut, mă interesează, în plus echipa de actori promitea un spectacol de calitate: Vin Diesel, Rose Leslie, Elijah Wood, Michael Caine, sub bagheta regizorală a lui Breck Eisner (l-am reținut pe când lucra, sau lucrează, la serialul The Expanse). În mare parte așteptarea a meritat, Vin Diesel reușind să-și împrumute farmecul personal personajului principal, chiar dacă uneori aduce prea mult cu Dominic Toretto din seria Fast & Furious (asemănare la care contribuie și bolidul pilotat de vănător). Dar, pe de altă parte, tot el face un joc slab, mai ales în comparație cu Rose Leslie și Elijah Wood, ale căror personaje, chiar dacă destul de subțiri, sunt bine interpretate (nu același lucru se poate spune despre prestația lui Michael Caine, care pare, de un timp încoace, a interpreta același rol de bunic sfătos în orice tip de film ar fi implicat).
Cu 800 de ani în urmă un ținut este terorizat de o puternică vrăjitoare, autonumită Regina Vrăjitoarelor. Răpirile de femei, copii, bătrâni și bătrâne îi exasperează pe locuitori, care, la un moment dat, prind curaj și atacă sălașul vrăjitoresc (sabatul Reginei). Kaulder (Vin Diesel), căpetenia sătenilor, reușește într-un final să o surprindă pe regină și să o răpună, faptă pedepsită cu un blestem. Kaulder va deveni nemuritor și astfel nu va avea ocazia de a se reîntâlni în viața de apoi cu soția și fiica ucise de vrăjitoare. După 800 de ani, în zilele noastre, Kaulder este cel mai vestit (poate unicul) vânător de vrăjitoare. Alături de urmașii preotului din acea fatidică zi, el a înființat societatea secretă Securea și Crucea, cu scopul de a păstra pacea dintre vrăjitoare și oameni. Totul pare a merge bine până într-o zi când Regina Vrăjitoarelor revine la viață.
Un film plăcut, în mare parte antrenant, oferind un spectacol destul de reușit, mai ales partea CGI este excelent făcută. Filmările sunt uneori obositoare, cel puțin în primele minute bogăția de detalii, puținele informații oferite și felul în care este schimbat unghiul camerei foarte rapid, duce la oboseală și neînțelegere. Ulterior momentului culminant lucrurile se mai așează și acțiunea prinde contur. Ne sunt explicate noile realități, cum ar fi înțelegerea dintre Ordinul Securea și Crucea și Consiliul Vrăjitoarelor (un fel de complet de judecată care are rolul de a ține prizoniere vrăjitoarele ce atacă oameni), dar ni se dezvăluie și o mică (prea mică) parte din viața de zi cu zi a vrăjitoarelor. Așa intră în scenă Chloe (Rose Leslie, poate cel mai bun actor al filmului), o vrăjitoare pașnică ce are puterea de a pătrunde în visele oamenilor, influențându-le. Ea devine partenera lui Kaulder (fără ca, din păcate, să existe o chimie reală între cei doi, un mare minus al filmului), contribuind decisiv la lupta finală.
Ultimul vânător de vrăjitoare este un film modest, care totuși poate fi vizionat măcar o dată și uitat imediat. Are unele momente de divertisment pur, de spectacol de clasă, urmate prea repede de scene previzibile, absolut plictisitoare. Lupta finală, deși cu unele răsturnări de situație, este plictisitoare. Așadar, vă invit să-l vizionați doar dacă faceți colecție de filme cu vrăjitoare, sau aveți o seară liberă de pierdut.
