Ovidiu Bufnilă (n. 15 august 1957, Târgu Ocna, județul Bacău) este un eseist și prozator român de science-fiction. A absolvit Facultatea de Mecanică din Galați, promoția 1981.
Ovidiu Bufnilă publică eseuri despre imagine și ficțiune în reviste și publicații din România și străinătate: Cronica, Tribuna, Magazin, Magazin Internațional, România literară, Cronica Română, Ateneu, Convorbiri literare, String, Nautilius, Paradox, Helion, Ziarul de duminică, Contrapunct, Opinia studențească, Dialog, Jurnalul SF, Gazeta SF, Supernova, Univers, Fantastic Magazin, Vatra, Arc, ArtPanorama, Jurnalul de Imagine, Ziarul de Bacău, Ing, Deșteptarea, Știință și tehnică, Ultima Oră, Monitorul de Bacău, Telegraf, Libertatea, Luceafărul, Manager Club, Jurnalul de Imagine, Orientări, Ficțiuni Omnibooks, Calende, Agora, Argus, Taj Mahal (India), The Blooter (USA), Curierul Național etc. Antologii la editurile: Nemira, ALL, Mediatech, Dacia, Junimea, Știință și Tehnică, Albatros etc. Publică în reviste digitale în: USA, Rusia, Anglia, Argentina, Italia, Australia, India, Danemarca, România, Olanda, Franța, Marea Britanie, Lituania, Ungaria, Brazilia, Canada, China etc.
Volumul de față, cu titlul anului marii uniri 1918, este o aventură de natură filozofică a scriitorului. A apărut în 2018 la editura Saga, editată de Adrian Grauenfels și poate fi achiziționată de pe Amazon.
Cuvânt înainte
1918 este o aventură ficțională care exprimă nedumeririle mele în legătură cu natura profundă a universului și cu existența noastră bizară în acest colț de univers.
De multă vreme mă gândesc că tot ceea ce ne înconjoară, vizibil sau invizibil, este aidoma unui ocean. Această idee însuflețește cartea mea stranie, jucăușă și plină de întrebări.
1918 are șansa de a ieși în lume datorită extraordinarului Adrian Grauenfels, un editor plin de rafinament și eleganță.
Cartea se naște și datorită publicistului Cornel Nistorescu, insurgent și surprinzător, care a publicat o parte din aceste texte în ziarul său, Cotidianul, bunului meu prieten, Eduard-Cristian Popovici, directorul Departamentului de Telecomunicații, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații si Tehnologia Informației, București, care mi-a dăruit cu generozitate material documentar și Tatianei Șoldeanu, trainer, coach și speaker certificat John Maxwell Team, bun bike-friend, care mi-a pus la dispoziție câteva cărți de istorie necesare.
Această aventură ficțională nu ar fi posibilă fără dragostea Mihaelei mele dragi, care mă încurajează de ani și ani.
Ovidiu Bufnilă
24 august 2018
Fragment din roman
23 aprilie 1918. Iași.
Regele Ferdinand vrea să știe dacă Mussolini e plătit de serviciile secrete britanice. Brătianu confirmă, nu se joacă el cu politica înaltă. Dar nu crede povestea cu Troțky și cu NASA. E cusută cu ață albă, Maiestate, zice IC Brătianu. La ușă trage cu urechea o cameristă plătită de serviciile secrete ruse. Nici serviciile secrete ruse nu sunt convinse că NASA l-ar fi congelat pe Troțky. Dar au informații sigure că agenții chinezi au pus mâna pe Elvis. Jupiterienii sunt foarte supărați că agenții chinezi au pus mâna pe Elvis. Elvis ar fi fost pentru jupiterieni o bună monedă de schimb pentru că agenții francezi îl țin ostatec pe șeful lor, Mor Ga Du. Agenții britanici, lăudăroși, se laudă că l-au înșfăcat pe Osama Bin Laden înainte ca agenții americani, bravo lor, să-l localizeze pe o stradă din Botoșani. Moscova îl ascunde pe Che Guevarra. Și noi ce facem, vrea să știe Regele Ferdinand. Păi noi avem poliție secretă încă din 1824, Maiestate, zice IC Brătianu. În 1853, Poliția Capitalei avea nevoie urgentă de două mii de galbeni pentru cheltuieli, Maiestate și se pare că în cele din urmă s-ar fi rezolvat această situație. În schimb, în 1854, Departamentul din Năuntru cere Visteriei încă cinci sute de galbeni pentru diverse cheltuieli. Informațiile secrete sunt treabă grea, concluzionează Regele Ferdinand. Nu văd cum o să ne descurcăm în haosul ăsta, mai ales că serviciile secrete germane au împânzit țara cu o mulțime de agenți. Asta îmi amintește de anul 1868 când o mulțime de agenți bulgari au trecut Dunărea dând bătăi de cap prefecților, zice IC Brătianu arătând că este foarte bine informat. Bine, bine, zice Regele Ferdinand, dar avem oare noi vreo monedă de schimb, ei, să te văd. Păi l-am putea chema pe generalul Prezan să trimită niște soldați mai acătării să-i umfle în mare secret pe Kaiser și pe Țarul Nicolae II și atunci s-ar chema că vom avea o monedă de schimb foarte valoroasă. Păi să rămână așa, după 1 Decembrie să deschidem portalul ăla secret din Bucegi și să-și trimită generalul Prezan oamenii în misiune.
16 iunie 1918. București.
Cum mergeam spre Capșa, să-l văz pe domnul Marghiloman, mă întâlnesc cu un oarecine de la Teatrul Național. Oarecinele, cu lavalieră, culant și berbant, mi se adresează cu o voce tremurată. Duduie Martha Bibesco, e de rău. Ce să fie de rău? A sosit, la noi, la teatru, un domn tare ciudat. Zice că el vine din viitor și că acolo e de rău. Agenții de influență proruși, progermani și proamericani tremură ca varga pentru că se apropie invazia extratereștrilor care circulă nestingheriți prin timp și spațiu. Așa și?! Ce pot face eu? Păi ar trebui să vorbiți cu domnul Marghiloman, că el e progerman, să facă ceva să nu vină extratereștrii peste noi, că ăștia sunt mai puternici decât bulgarii, decât turcii, decât ungurii. Mie îmi vine să râd. În mod evident, oarecinele e turmentat, altfel nici că se poate. Trec mai departe spre Grădina Icoanei. Acolo, ce să vezi? Se stârnește un vânt năpraznic. Oarecinele se ține încă după mine. Are umbrelă și vorbește cu nu știu cine la un telefon de mână. N-am mai văzut așa ceva. Oarecinele mă trage sub o streașină să mă apere de fenomen. Ai fi zis că era un zepelin german dar nu era. Era în schimb o pasăre de oțel, foarte ciudată, care vuia pe deasupra noastră. Apoi a apărut o tulumbă de acolo din cer și l-a aspirat pe Rică Manolache, de la Partidul Conservator. Manolache se afla întâmplător acolo. Oarecinele îmi face semn să nu scot o vorbă. Tăcere. Extratereștrii scanează creierele bucureștenilor din toate timpurile și îi saltă pe toți agenții de influență. În sfârșit, vântul s-a mai domolit. Am mai stat de vorbă cu oarecinele. Era un actor venit din viitor. Avea la el niște dovezi în acest sens. Mi-a zis că extratereștrii vor să comunice cu populația fără ca ea să fie influențată de agenții plătiți de unii și de alții. Eu mi-am făcut cruce. M-am interesat dacă Marghiloman era în viață, mi s-a spus că da. Oarecinele n-a știut să-mi explice asta, de unde am tras eu concluzia că el era doar un pion. O să vorbesc la Paris cu HG Wells să aflu ce și cum. În sfârși, din Transilvania, îmi vine o depeșă, cum că se pregătește unirea cu țara.
19 septembrie 1918. Iași.
Regele Ferdinand stă de vorbă cu IC Brătianu. IC Brătianu îi spune că nu se simte prea bine. După părerea lui, e vorba de un atac paranormal de mare anvergură, în timp și spațiu. Trebuie să fie un atac din viitor, din anul 2018, e de părere Primul Ministru. Dar ce se poate face, vrea să știe Regele Ferdinand. Problema e foarte gravă. Practic, sunt atacați toți politicienii români din toate timpurile. Nici unul dintre ei nu poate face față acestui atac. IC Brătianu se gândește să călătorească în Tibet în mare secret, să se întâlnească cu călugării veniți din Shambala. Ei pot lupta cu agenții paranormali ruși și cu agenții paranormali americani, întreabă îngrijorat Regele Ferdinand. Cred că da, răspunde IC Brătianu. E vorba de forțele cosmice ale Binelui și ale Răului. Înțeleg, spune Regele Ferdinand. Crezi că Lenin e amestecat, întreabă el. Tot ce-i posibil, răspunde IC Brătianu gânditor. Bolșevicii au legături cu forțele cosmice ale Răului. Asta e, avem o problemă foarte serioasă. Dar tu ai fost la New Orleans vreodată, că nu mai știu, întreabă Regele Ferdinand. Am fost și la Moscova în timpul revoluției din octombrie. Nu știam, surâse Regele Ferdinand. Am încercat să vorbesc cu Țarul Nicolae II. Și? A fost imposibil. Era totul în derivă. Un călugăr din Athena m-a avertizat asupra acestor schimbări, văd că a avut dreptate. Și acum ce se va întâmpla? Ar trebui să avem și noi o armată de agenți paranormali dar e foarte dificil să facem asta. După bătălia de la Nămoloasa m-am gândit la asta, m-am gândit foarte serios. Ai putea să-l iei cu tine pe generalul Prezan în Tibet? Da, asta e o idee foarte bună. Prezan știe cum să organizeze o armată, eu nu știu. Dar ai făcut avere din afacerile cu furnituri pentru armata noastră, cum să nu știi tocmai tu cum să organizezi o armată?! Da, aveți dreptate, dar afacerile sunt afaceri. Or în cazul de față vorbim de un război cosmic care se desfășoară în timp și spațiu. Și, credeți-mă, Maiestate, mă depășește situația asta. Bun, atunci o să pleci în Tibet peste o săptămână.
