Cum sa fabrici un semizeu, de Florin Purluca
Editura Tritonic, 2016
Colectia: SFFH
Paperback, 152 pag., ISBN 978-606-749-196-8
L-am cunoscut pe scriitorul Florin Purluca prin prisma povestirilor sale, publicate în mai toate revistele SF & F de limbă română și, mai nou, de limbă engleză. Mai mult, am avut plăcerea de a-i citi în manuscris un roman, încă nepublicat, și deja binecunoscuta povestire, transformată între timp în roman: Praf, sau Dust, așa cum a fost ea publicată în Samovar, suplimentul revistei Strange Horizons. Așadar aveam toate motivele să citesc cu nerăbdare romanul său de debut.
Cum să fabrici un semizeu este un roman scurt, sau o nuvelă mai lungă. Acest aspect este accentuat și de lipsa capitolelor, textul curgând pe măsură ce povestea lui Diamond Felix prinde substanță. Încă din primele pagini suntem avertizați că avem în față un roman military science fiction, cu un erou decupat parcă din galeria de personaje heinleiniene, îmbrăcate în scafandru, bine pregătite și gata oricând să slujească federația, confederația, armata, în general. Dar, asemănările se opresc aici. E ca și cum am aduce în discuție un fost combatant în Irak, mai mult sau mai puțin el se aseamănă cu oricare alt camarad, de pe orice alt teatru de luptă, indiferent de drapelul sub care moare sau ucide. Purluca reușește să picure în caracterul lui Felix ceva din sângele lui Philip Marlowe, un anumit cinism, o autoironie, o văicăreală simpatică și o detașare-atașare de clienți.
Pe scurt, Diamond Felix este angajat de reprezentanții unei colonii umane, de pe o planetă puțin populată, numită în cinstea întemeietorului ei Lumea lui Aslan (trimiterea către Ana Aslan și tratamentele ei de întinerire este evidentă), să îi consilieze în crearea unei forțe militare de apărare. Planeta, mult mai mare decât Pământul, cu o gravitație de 3g, are o administrație independentă și dorește să rămâna așa. Dar puterea dominantă în univers, numită Confederația, un aglomerat de interese financiare-economice-militare (cu toate că se presupune că peste tot domnește pacea), devine interesată de resursele Lumii lui Aslan. Acest interes formează intriga romanului și motivul pentru care Diamond Felix, fost militar confederat este angajat.
Cursul acțiunii urmează un singur fir narativ și este crescător în intensitate. În prima parte a romanului sunt explicate condițiile de mediu și, parțial, oferite informații despre eforturile coloniștilor de a supraviețui unui mediu extrem, prin hipergravitație. Lumea fiind complexă, iar spațiul descriptiv limitat, rămâne ca unele întrebări să-și caute răspunsul în imaginația cititorului: cum arată insectele, care polenizează această lume vegetală, sau animalele? De ce, dacă oamenii au evoluat în patrupede, plantele sunt androizate biped? Cine sunt paznicii frontierelor universului uman? În fine, aceste mici curiozități nu scad calitatea romanului, îndrăznesc să spun că din contră, neintrând într-un periculos info-dump, Purluca lasă loc de desfășurare fanteziei și, poate, unei continuări.
A doua parte este dedicată în întregime pregătiri militare și luptelor. Aici am găsit și cea mai plăcută și originală parte a romanului, care nu este descrierea unei lumi extratrestre, și nici măcar a transformărilor suferite de oameni datorită hipergravitației. Cel mai interesant aspect al romanului este soldatul-vegetal, o ființă inteligentă, ajunsă în vârful lanțului trofic nu prin evoluție ci prin știință și magie. Îndrăznesc să spun că prezența unui zeu vegetal, capabil să vorbească cu ajutorul unor dispozitive electronice, respectiv să facă dintr-o plantă un soldat, ține doar parțial de știință, cât de magie. Pentru că Strobus nu este doar un simplu pin de decor, un totem al umanilor și aslanienilor, pentru primii reprezentând legătura cu Pământul, pentru cei din urmă noutatea adusă de extraaslanieni, cât chiar conștiința întregii planete, desigur, cu o mai mare putere asupra regnului vegetal decât asupra celui animal.
Fără să intru în amănunte, finalul romanului dezvăluie, în opinia mea, ceva din gândurile autorului. Lumea lui Aslan tocmai se naște. Dispariția coloniștilor, incapabili de înmulțire, cu toată știința avansată de care dispun, coroborată cu aducerea la conștiință a plantelor, chiar dacă prin intermediul tehnologiei, va genera în viitorul apropiat o schimbare pe întreaga planetă și, poate, în univers. Desigur aceste gânduri sunt doar speculații, faptic, consilierul își îndeplinește angajamentul de a crea o forță capabilă să se opună Confederației. Cum reușește, și de ce nu e chiar ceea ce gândise el, asta trebuie să aflați citind romanul.
Florin Purluca, un talentat scriitor de povestiri SF și Fantasy, debutează cu dreptul. Romanul său Cum să fabrici un semizeu este un military science fiction ce înglobează idei vechi, recognoscibile din scrierilor unor clasici, cu idei noi, originale. Rezultatul este un roman bun, un SF de calitate.
