Interviu cu Florin Purluca

Florin Purluca face parte din noua generație de autori de literatură science-fiction și fantasy. A debutat în paginile virtuale ale revistelor online, pentru ca pe măsură ce experiența lui s-a îmbogățit să fie publicat în antologii și reviste tipărite. Anul 2016 îi aducea lui Florin Purluca debutul cu un roman complex, Cum să fabrici un semizeu, pur science-fiction, bine primit de fandomul local. Iar mai apoi, în 2017, publica Praf, un roman scurt, în colecția de science-fiction a editurii Pavcon.

Florin, prima ne-am întâlnit virtual în paginile revistei ficțiuni.ro, unde amândoi publicam lunar. De atunci au trecut câțiva ani buni și iată că acum ai debutat și la categoria roman. Pentru început, spune-mi te rog de ce literatură SF și nu alt gen?

Mult timp, din copilărie până în adolescență, pe lângă Jules Verne și alte lecturi science-fiction accesibile vârstei, am devorat benzi desenate cu super eroi sau nave spațiale. Cutezătorii, Carusel și, evident, Universul Copiilor, de care eram literalmente îndrăgostit. Ani la rând am crezut că o să devin creator de benzi desenate. Țineam în mod special să explic lumii scenariile care-mi zburdau prin minte. A fost o perioadă când am încercat să fac treaba asta, dar undeva pe parcurs s-a produs virajul către literatură. Mi-a părut mai simplu așa, să așez cuvintele pe foaie. Deși nimic nu-i simplu, în orice domeniu, atunci când îți dorești să faci un lucru cu responsabilitate. De scris la modul serios, cu documentare și tot restul, m-am apucat prin 2011. Vreme de doi ani am scris pe caiete studențești. Pentru mine, cum s-ar spune. Iar în 2013 am considerat că eram pregătit să încerc să-mi spun poveștile, fapt pentru care am început să trimit texte la concursuri și redacții: GazetaSF, Ficțiuni.ro, Helion, Revista de Suspans, Nautilus. Și mai apoi au urmat aparițiile în reviste profesioniste: Argos, Știință&Tehnică.

Romanul Cum să fabrici un semizeu, apărut anul trecut la editura Tritonic, este un adevărat tur de forță, în care îmbini mai multe subgenuri SF, cum ar fi: space-opera, military SF, crearea de noi lumi, precum și teme recurente din literatura universală și aici mă gândesc la nemurire. Povestește-ne un pic despre acest roman, ideile din spatele lui.

Cum spuneam și cu alte ocazii, romanul CSFUS a fost la un anumit nivel lupta mea cu zicerea populară: „Nimic nou nu mai poate fi spus; ce era de spus s-a spus deja”. M-am străduit din toate puterile să aduc ceva care să fie altfel. În felul acesta au apărut veganii, un soi de androizi conduși de plante. Ideea androizilor vegetali a prins destul de bine cititorii și le-a stârnit interesul. Ceea ce nu poate decât să mă bucure, pentru că, într-un fel, aș zice că mi-am atins scopul.

A urmat la scurt timp publicarea romanului Praf, la editura Pavcon, dezvoltat din povestirea omonimă. Spune-mi, te rog, cum ți-a venit ideea extinderii?

Povestirea Praf a fost publicată inițial în revista Ficțiuni.ro în anul 2014. A fost primită destul de bine de fandom și am zis să încerc ceva mai mult. Am tradus-o și apoi am trimis-o la o revistă din Anglia. A urmat o așteptare de șase luni, apoi a venit acceptul. Partea și mai plăcută a fost momentul publicării, când am constatat cu mare bucurie că ilustrația copertei era inspirată de proza mea. Extinderea ideii din povestire a venit ca un dat firesc. În momentul de față am în plan o continuare.

Ți-am urmărit activitatea literară cu mult interes și am văzut că pe lângă SF scrii cu plăcere și cu talent literatură fantastică și horror. Vei trece și cu aceste genuri spre romane?

Mulțumesc mult pentru apreciere. Este adevărat, am mers de mai multe ori în direcția asta cu prozele mele. Mă gândesc destul de serios, de ceva vreme, să scriu un roman în unul din genurile mai sus menționate de tine. Multidisciplinaritatea literară, dacă o pot numi astfel, cred că este benefică oricărui scriitor.

Știu, pe surse, cum se spune, că ești atras și spre genul mystery & thriller. Să ne pregătim pentru un roman din acest gen?

Ești bine informat, Daniel. Există ceva idei și intenții care ating și genul mystery & thriller. Voi scrie un roman de această factură, doar că nu am o idee precisă când se va întâmpla treaba asta. Există foarte multe planuri. Mi-ar trebui mai mult timp pentru scris și, ca oricare din noi, nu știu de unde să-l mai fur ca să duc totul la bun sfârșit într-un interval mai scurt.

Trecând acum într-un alt registru. Cum se împacă viața de familie, serviciul solicitant de la urgențe cu activitatea de scriitor?

Cu întrebarea asta pui în gardă oricare scriitor. Am noroc, familia mă înțelege și mă susține. Nu scriu niciodată în altă parte decât acasă. Din varii motive. Și nici pe hârtie, pentru că detest transcrierea. Încerc să renunț la activitățile pe care le consider lipsite de importanță și aloc timpul câștigat scrisului sau lecturii.

În încheiere vreau să-ți mulțumesc pentru interviu și să-ți urez multă putere de muncă!

Mulțumesc și eu redacției Helion pentru interviu.