Laborator SF

JURNAL DIN IAD

  • stefan bolea
    Ștefan Bolea

Lucrare distinsă cu premiul special la Concursul Național de proză scurtă Helion, 2015

 

Ziua 1

 

ceilalți sunt doar fantome și eu trăiesc mort în halucinația mea

 

dacă aș avea un scop în viață, aș fi mântuit

dacă îți faci un scop din mântuirea celorlalți, atunci ești nefericit și singur ca Iisus

 

limbaj codat – așa trebuie să arate muzica mea

 

sfârșit de ființă, sunt de acord

dar unde a început totul?

anamneza, ca de obicei, ratată

 

Nihilist – christlich sein (Nietzsche)

cum poți să trăiești într-o lume în care nu te recunoaște nimeni?

 

eliberarea este o sabie cu două tăișuri

atunci când te deposedezi, îți pierzi și identitatea

 

eliberarea este sfâșiere și numai cel care s-a întâlnit cu moartea poate să aprecieze deliciile carcerei

(pentru că moartea seamănă cu eliberarea)

 

rezonanță morfogenetică: ce-a simțit primul șobolan care a siluit lanțurile labirintului?

 

Sein und Zeit: a fi și a fi timp

 

L’Être et le Néant: to be or not to be

 

dacă ești mort ești mai presus de ființă

 

Tyler Durden … Louis … Tristan

 

cum măsori timpul în iad?

există timpul lor și există timpul meu

timpul meu e gaura neagră

 

sunt singur într-o lume pustie, sunt zeul care îmi dictează iluziile

 

Manfred Unboun

 

Act 1: Corul vrăjitoarelor. Captura lui Manfred. Satana și Manfred

Act 2: Manfred crede că înnebunește. Manfred întâlnește Spritul cel bun.

Act 3: Manfred învinge moartea și iese din iad.

(demonii – spirit colectiv; Manfred – foc și lumină)

 

sunt atât de sedat, încât acum n-aș recunoaște-o nici pe mama

 

clasa dementă de aerobic: pacienții dansează eliberați pe house (Rusu, Vaida, Simi)

 

I’m gonna die, Annie

and that means nothing to you

I wanna die as your bullet-image dies in my brain

 

parafrază: purposelessness leads to the frightful guest, called nihilism

 

chestiuni de rezolvat:

- de ce nu am chiuvetă în cameră;

- întrerupătorul e în exterior;

- mizerie la baie;

- de ce nu sunt prosoape curate.

 

A Beautiful Mi

 

13.10.1980 Physical

13x10x1980 = 257400

 

Ip.  0), ), 0)

 

257401

 

patterns:

 

DcD

 

Ip. =  = (0x1) + (x) + (+) = 0+37+12 =

 

= 0+10+(1+11) = 0 ^10^1[^10 = 0110

 

1101

1001 ♐

0110 ♎

♎ reason 0110 cardinal

♑ realisatio 1101 stabilizer

♐ process 1001 focus

♋ source 1011 soul

 

The code:

 

Monday = day 8 = zi nouă = 8=9; Nr. 8 = 1011.11.11.1

 

Transliteratio 8: 100101011 Ip. 1: 100101011 = 11 ianuarie 1001

 

Desc. 4 = elemental = Nr. 4 =  = γνῶσις + σοφία ♋  ♐

 

Ziua 2

 

orașele sunt doar puncte pe hartă – Broch

 

cum să măsor zilele, când singurul punct de reper este sinele?

cum să măsori timpul atâta vreme cât ființa îți este atașată la timp?

ființa este timp

și timpul este Dumnezeu

 

la deschiși – deja sunt în purgatoriu

 

they won’t break me

they won’t break me

they won’t break me

Resist!

they won’t break you

 

viata este o înscenare de gust îndoielnic

și zeul regizor mă manevrează ca pe o javră

 

Ziua 3

 

met Gabi, Simi & Bogdan

I am not alone but who else is like me?

 

lost time perception

 

I have an enemy in my room

 

sunt încoronat cu spini

 

„the servants have the power”

 

I will be me even if this is terrifying

 

subiectul este Dumnezeu absolut, pe când celălalt e fantomaticul ? lipsit de sens

 

Ziua 4 (Ziua morților)

 

un dumnezeu atât de eu că ți-e teamă să-l privești din oglindă

sedat dar întreg

forța mea se va descătușa

 

revelația că sunt Ultimul Om viu și ceilalți figuranți și decor

 

o piesă regizată de un Tată idiot în care eu sunt victima

 

sunt în mormânt

 

sunt? nu sunt? scop? ce scop? îmi trebuie un sine, un adevăr! muzică? ce muzică? nu mai mă simt

 

luptă! rezistă!

 

zilele trec distrate

te gâdilă pe șira spinării

zilele trec deșirate

zile goale zile pline

 

ceilalți oameni – fantome inventate în grabă

                isterii golite de chin, tușe lipsite de sens

                                și inversul oricărei forme de a fi

 

este timpul lor și timpul meu

timpul lor arată , ceasul meu arată 0

 

„time is on my side, yes it is”

 

de ce paradisul acceptării trebuie să coincidă cu nebunia?

 

Ziua 5

 

între 8 și 9: tratament, vizita, mic dejun

 

o comedie regizată de un Dumnezeu care se zbate în cătușele trupului

 

„never refuse an invitation”

 

a lupta în rezistență este modul prin excelență eroic de existență

însă ce facem când se termină războiul?

 

din punctul de vedere al nebunilor, sunt nebun – asta ar trebui să mă facă mândru

„we all come in from the cold”

 

Bertrand … Baudelaire … Rimbaud

 

informație utilă: tura se schimbă la ora 14

 

spitalul de nebuni – inerție, tridimensiune, spitalul de nebuni de aur

sanatoriu deschis doar pentru min

un coșmar din care te trezești în altul

spitalul de nebuni – unde lipsa de scop devine dorință de însănătoșire

unde vodka se dă pe sub mână și țigările sunt considerate aur

spitalul de nebuni – nimicire închisoare

nu simți școala decât după extaz

 

există o conexiune intimă între mediul ambiant și ego, dar din nefericire pentru viitoarele mele victime, eu sunt Emițătorul

 

sunt ne-bun și locul acesta nu face decât să accentueze ce e mai rău în mine

 

din locul acesta poți ieși doar prin wit – am nevoie de un plan

 

 I see the moon and the sun at the same time

 

„Napoleon a purtat război de dragul războiului.” (Proudhon)

 

Ziua 6

 

lumina neagră mă supraveghează ca o lanternă demonică

 

îmi bate ceasul dar e ceasul lor

și eu nu recunosc secundele uman

teama de element, teama de virtualitate

teama de ceea bătrânul din Königsberg numea lucru în sine

teama că n-ai să te schimbi nici dacă vei avea o relație personală cu moartea

seceta îmi convine

în fond sunt fiul deșertului și luna – cadavru albastru – mă știe

 

un regizor imbecil care seamănă cu mine și îmi anticipează mișcările

 

evadez în coșmar

dar coșmarul sunt eu, partea cea mai rezistentă din tine

ar fi trebuit să fac sex cu maimuțele de mic

să-mi las părul din nas să crească

să fiu mai puțin decât om din clipa nașterii mele

 

evoluția este o greșeală – n-am învățat nimic din ce câinii de educatori mi-au inoculat cu indulgență satanică

vreau să mă întorc la origini

să smulg ochii bestiei

să mă lăfăiesc în pre-ul perpetuu al istoriei

să nu existe nimic altceva decât ruine nebune

și eu deasupra lor să mă îmbăiez în flăcăr

 

Ziua 7

 

este anul 200006 (două mii zero șase) și nu mai există nici un animal sălbatic

 

doctorii mă îmbolnăvesc

 

gândesc, deci orbesc

 

m-am trezit în anul 200006, m-am trezit în infern; primul cuvânt care mi-a venit în minte a fost sfârșit

 

o parte din mine trebuia să moară – a murit surplusul de moarte

 

sunt mort deci exist, sunt deci sunt nimic

 

himenul Iadului mă așteaptă

 

prăbușirea mea e moartea unui scafandru care nu mai poate face față presiunii

 

a existat întotdeauna moarte și a existat întotdeauna eu

există un hedonism al prăbușirii pe care-l cunosc din interior

 

oamenii mă dezgustă, sunt licurici negri

 

oamenii sunt fantome ce pătrund ca piaza rea în irealitatea mea

 

cel mai urât memento – acest caiet

în iad oglinzile sunt alterate

scriu fără să văd, ca un orb deposedat de sângele luminii sale

 

timpul meu e fiu de rege

 

capacitatea de introspecție suplinește la mine spiritul de observație – al treilea ochi este mai puternic ca cei doi externi

 

ar trebui să ard acest caiet și să renasc, biciuindu-mi sufletul

 

oamenii sunt insecte imbecile inconștiente de moartea lor

 

rest

rest

RIP

 

top 5

 

5. metallica – I disappear

4. system of a down – spiders

3. marilyn manson – long hard road

2. limp bizkit – take a look around

1. eminem – the way I am

Radio Gestapo: 91.2 MHz

 

Ziua 8

 

crucificați-l pe șarpe!

 

Ziua 9

 

visul lui Manfred despre iad

 

„scrie cu propriul tău sânge și vei vedea că sângele tău e spirit”

 

cine sunt eu? altcineva

 

purgatoriul e mai rău ca iadul pentru că iadul este Ground Zero Chaos AD unde nu ți se mai poate întâmpla nimic

 

n-am nimic de spus pentru că nu mai există cuvinte

Schwehrluft – inversul grației

 

sunt ceea ce puneți în mine un monstru un nimeni un zero un câine

 

perna pe care îmi adorm gândurile este simbolul existenței dacă aș fi președinte, marșul funebru din Simfonia a Treia ar deveni Imn național

 

I fucking hate pills

 

„life is a lesson you’ll learn it when it’s through”

 

singura diferență între mine și un geniu este că eu sunt nebun

 

căderea sau povestea morții mele: 1 A 2 B 3 U șamd

 

ca să nu înnebunesc mai mult decât este necesar, m-am decis să înregistrez ce se întâmplă prin cameră:

 

18.32 Levi iese.

18.33 Liviu se fâțâie. Ia o carte, o răsfoiește.

18.34 Levi se întoarce. Își ia de mâncare.

18.35 Levi mănâncă. Liviu se preface cititor … Istvan se ridică și cugetă dacă să deschidă ușa.

18.36 Iese chiar. Liviu deschide radioul.

18.37 Levi mănâncă foarte scârbos. S-a întors Istvan.

18.38 Istvan se uită invidios la mâncarea scârboasă a lui Levi.

 

există un grad de toleranță a iubirii peste care doar îngerii pot trece. cât de multă dragoste suporți? obiectele se pot deteriora din cauza dragostei.

 

Ziua 10

 

singura metodă de însănătoșire este imorală: să-ți expediezi boala în celălalt.

 

dă-i cezarului ce-i al demonului

 

oamenii tind să-i judece pe ceilalți după propria lor mizerie morală

mesaj către națiune: Imbecili Retardați JOS!

mi-e scârbă de voi, șobolani silnici!

 

mi-e scârbă de cuvinte; cuvintele m-au lăsat fără cuvinte

 

Ziua 11

 

sclavilor!

 

Ziua 12

 

singura modalitatea de a evada este să expiri nepăsare, optimism și lipsă de interes.

 

„ochii dureros de stinși ai omului dionisiac”

 

peste mormântul morții am să presar graal din venele mele aride

 

Ziua 13

 

werther, do it your own way

 

 

Sumar, Nr. 67 / noiembrie-decembrie / 2016

In memoriam Cornel Robu

Omagiu Cornel Robu

Trei texte de Cornel Robu

Fișa lui Cornel Robu

Știri SF

Laborator SF

  • LOU, Daniel Timariu

Internext

Cronica de familie

Fototeca

Dosarele Imposibilului

BD

Vector

Știința pentru începători

Pe scurt despre proza scurtă

Galeria fantastică