În ultimii ani, China și-a făcut simțită puterea și influența în domeniul explorării spațiului și al științei. Numai în ultimii zece ani, China a lansat cele trei stații spațiale cu programul Tiangong („Palatul Ceresc”), a lansat, în trei rânduri, racheta „Long March 5” (a doua oară bifând un eșec) și a trimis misiuni robotice în partea îndepărtată a Lunii și pe suprafața lui Marte.

Pe Terra realizarea radiotelescopului  Aperture de cinci sute de metri (FAST), considerat cel mai mare radiotelescop din lume, ilustrează realizările tot mai mari ale Chinei în spațiu și astronomie. Vineri, 16 iulie 2021, în Shanghai, s-a deschis cel mai mare muzeu din lume dedicat studiului spațiului – Muzeul de Astronomie. Scopul și designul acestui muzeu este de a evidenția realizările Chinei în spațiu și astronomie, precum și ambițiile viitoare ale țării în spațiu.

Designul a fost conceput de Ennead Architects, o firmă cu birouri în New York și Shanghai care a câștigat un concurs internațional în 2014.

Inspirat de orbitele corpurilor cerești și de geometria cosmosului, designerul și echipa sa nu au vrut să construiască muzeul cu tradiționalii pereți drepți, ci au ales curbe sau unghiuri diferite de cele drepte.

Muzeul a fost inspirat și de „problema celor trei corpuri”, o întrebare încă nerezolvată în fizica clasică a modului în care se calculează matematic mișcarea a trei entități cerești – cum ar fi planetele, lunile sau stelele – pe baza relațiilor lor gravitaționale. „Problema celor trei corpuri”este și titlul romanului scris de celebrul autor chinez de SF Liu Cixin, roman lansat în 2008 (tradus în engleză în 2014) și este primul volum din seria sa „Amintirea trecutului Terrei” (care se ocupă de extratereștri).

„Ne-am gândit cu adevărat că putem folosi arhitectura pentru a aduce un impact incredibil acestei experiențe. Clădirea este menită să fie această întruchipare a arhitecturii de inspirație astronomică. Motivul pentru care am considerat că problema cu trei corpuri poate fi interesantă este că reprezintă un set complex de orbite. Acestea sunt relații dinamice, spre deosebire de un cerc simplu în jurul centrului. Și asta a făcut parte din intenția designerului – de a surprinde acea complexitate”, a spus pentru CNN, preluat de revista on-line „Universe Today”, Thomas J. Wong, partener la Ennead și proiectantul principal al Muzeului.

Designul proiectat de Wong include trei forme arcuite: un oculus, o sferă și o cupolă inversată – adică Soare, Lună și stele, prin aceste trei forme arcuite fiind transmisă geometria cosmosului. Fiecare găzduiește o atracție importantă pentru vizitatori, începând cu Oculus situat la intrarea principală a Muzeului.

„Suspendat deasupra intrării principale de la Muzeu, Oculus produce un cerc de lumină solară care se mișcă de-a lungul solului, peste piața de intrare și peste o piscină reflectorizantă. La prânz, în timpul solstițiului de vară, există un cerc complet de lumină care se aliniază cu o platformă circulară în interiorul pieței de intrare a muzeului. În acest fel, Oculus acționează ca un calendar și ceas, și ilustrează modul în care relația Pământului cu Soarele depinde de momentul zilei și de anotimp”, se arată într-o prezentare.

Urmează „teatrul planetariului”, „scufundat în clădire, cu abdomenul său ieșind din tavan în interior”. „Cu puțin sprijin vizibil, creează iluzia imponderabilității și face aluzie la formele primordiale ale planetelor, stelelor și ale altor obiecte cerești. Nu în ultimul rând, sfera iese în evidență treptat pe măsură ce vizitatorii se deplasau în jurul clădirii, asemănându-se cu un răsărit lunar la orizontul Pământului”, se prezintă în aceeași revistă on-line.

Punctul culminant al călătoriei cosmologice simulate îl reprezintă vasta cupolă de sticlă inversată „o structură de tensiune care se află deasupra atriului central, care oferă privitorilor o vedere neîngrădită a cerului”.

„Vrem ca oamenii să înțeleagă natura specială a Pământului ca un loc care găzduiește viața, spre deosebire de orice alt loc despre care știm în univers”, a spus Thomas J. Wong, potrivit Universe Today.

Muzeul include atât expoziții temporare, cât și permanente, cu medii captivante, artefacte și instrumente de explorare a spațiului și activități educaționale, un telescop solar de aproximativ 24 de metri, un observator, o tabără de observație pentru tineri și un Digital Sky Theatre. Muzeul are o expoziție cu peste 70 de probe de meteoriți, dintre care unele provin de pe Marte și fragmente din asteroidul Vesta, roci lunare. Muzeul deține o gamă impresionantă de artefacte din peste 120 de colecții, inclusiv lucrări originale ale lui Galileo, Kepler, Newton și alți astronomi, facilități care se bazează pe realitate augmentată, realitate virtuală, biometrie și inteligență artificială pentru a simula diferite tipuri de experiențe astronomice.

Foto: www.universetoday.com